Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
EFORÍE, eforii, s. f. Nume dat unor instituții administrative de utilitate publică sau culturală din trecut; consiliul de conducere al acestor instituții; sediul acestor consilii; epitropie. – Din ngr. eforía.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EFORÍE s.f. 1. (Ant.) Eforat. 2. Corp de persoane care alcătuiau conducerea colectivă a unei instituții de cultură sau de binefacere, constituind un fel de consiliu de administrație. ♦ Instituție condusă de un corp de efori. [Gen. -iei. / cf. fr. éphorie, gr. ephoria].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EFORÍE s. f. 1. (ant.) eforat. 2. (în trecut) conducere colectivă a unei instituții de cultură sau de binefacere, un fel de consiliu de administrație. ◊ instituție condusă de un corp de efori. (< fr. éphorie, fr. ephoria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EFORÍE s. v. epitropie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
eforíe s. f., art. eforía, g.-d. art. eforíei; pl. eforíi, art. eforíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EFORÍE ~i f. (în trecut) Instituție administrativă de folos public cu funcții social-culturale. [G.-D. eforiei] /<ngr. eforía
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)