EJECTÓR, ejectoare, s. n. 1. Aparat care servește la evacuarea unui fluid dintr-un rezervor. 2. Dispozitiv la armele de vânătoare basculante, care, la deschiderea acestora, extrage și aruncă din țeavă tubul cartușului. 3. Dispozitiv folosit la casetofoane pentru scoaterea casetei din locașul ei. – Din fr. éjecteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EJECTÓR s.n. 1. Aparat pentru evacuarea fluidelor dintr-un rezervor. 2. Dispozitiv la armele de vânătoare care servește la aruncarea din țeavă a cartușului percutat. [< fr. éjecteur, germ. Ejektor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EJECTÓR s. n. 1. dispozitiv pentru evacuarea unui fluid dintr-un rezervor prin efectul de aspirație și de antrenare a fluidului de către un alt fluid în mișcare. 2. dispozitiv la armele de vânătoare basculante care aruncă din țeavă cartușul percutat. 3. dispozitiv la casete pentru scoaterea casetei. (< fr. éjecteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ejectór s. n., pl. ejectoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EJECTÓR ~oáre n. 1) Aparat pentru ejecție. 2) Dispozitiv la armele de vânătoare care scoate și aruncă din țeavă tubul cartușului. /<fr. éjecteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink