Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ELEGIÁC, -Ă, elegiaci, -ce, adj. Care are caracterele elegiei; p. ext. melancolic, nostalgic, trist, jalnic. ♦ (Despre poeți) Care scrie elegii sau lucrări cu caracter de elegie. [Pr.: -gi-ac] – Din fr. élégiaque, lat. elegiacus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELEGIÁC, -Ă adj. 1. Cu caracter de elegie; elegic. ♦ (Despre un poet) Care compune elegii sau opere cu caracter de elegie. 2. Trist, jalnic. [Pron. -gi-ac. / cf. fr. élégiaque, it. elegiaco].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELEGIÁC, -Ă adj. 1. cu caracter de elegie; elegic. ♦ distih ~ = distih folosit în elegii. ◊ (despre poeți) care compune elegii, opere cu caracter de elegie. 2. trist, jalnic, melancolic, nostalgic. (< fr. élégiaque, lat. elegiacus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ELEGIÁC adj. melancolic, trist. (Poezie cu carac-ter ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
elegiác adj. m. (sil. -gi-ac), pl. elegiáci; f. sg. elegiácă, pl. elegiáce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ELEGIÁC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de elegie; propriu elegiei. Versuri ~ce. 2) (despre poeți) Care scrie elegii sau lucrări cu caracter de elegie. [Sil. -gi-ac] /<fr. élégiaque, lat. elegiacus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)