ELIBERATÓR, -OÁRE, eliberatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care eliberează; dezrobitor, liberator. – Elibera + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELIBERATÓR, -OÁRE adj. (adesea s.) Care eliberează; dezrobitor. [< elibera + -tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELIBERATÓR, -OÁRE adj. (și s.) care eliberează. (< libera + -tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ELIBERATÓR adj., s. dezrobitor, liberator, (înv. și pop.) mântuitor, s********r. (Armată ~oare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Eliberator ≠ cotropitor, robitor
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
eliberatór adj. m., pl. eliberatóri; f. sg. și pl. eliberatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ELIBERATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care eliberează; care aduce eliberare; dezrobitor. /a elibera + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink