Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: elida (verb tranzitiv) , elidare (substantiv feminin)   
ELIDÁRE, elidări, s. f. Acțiunea de a elida și rezultatul ei. – V. elida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELIDÁRE s.f. Acțiunea de a elida; eliziune. [< elida].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELIDÁRE s. (FON.) eliziune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ELIDÁ, elidez, vb. I. Tranz. A înlătura, în scris sau în vorbire, vocala finală a unui cuvânt înaintea vocalei inițiale a cuvântului următor. – Din fr. élider, lat. elidere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELIDÁ vb. I. tr. A suprima vocala finală a unui cuvânt când cuvântul următor începe cu o vocală; a face o eliziune. [P.i. 3,6 -dează, part. -dat. / < fr. élider, it., lat. elidere – a da afară].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ELIDÁ vb. tr. a face o eliziune. (< fr. élider, lat. elidere, a scoate)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
elidá vb., ind. prez. 1 sg. elidéz; 3 sg. și pl. elideáză; ger. elidând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)