ELIDÁTĂ, elidate, adj. (Lingv.; despre vocala finală a unui cuvânt) Care a dispărut înaintea vocalei inițiale a cuvântului următor. – V. elida.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELIDÁ, elidez, vb. I. Tranz. A înlătura, în scris sau în vorbire, vocala finală a unui cuvânt înaintea vocalei inițiale a cuvântului următor. – Din fr. élider, lat. elidere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ELIDÁ vb. I. tr. A suprima vocala finală a unui cuvânt când cuvântul următor începe cu o vocală; a face o eliziune. [P.i. 3,6 -dează, part. -dat. / < fr. élider, it., lat. elidere – a da afară].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
elidá vb., ind. prez. 1 sg. elidéz; 3 sg. și pl. elideáză; ger. elidând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink