Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: emacia (verb) , emaciere (substantiv feminin)   
EMACIÉRE, emacieri, s. f. Slăbire pronunțată care apare spre sfârșitul bolilor de lungă durată; cașexie, emaciație. [Pr.: -ci-e-] – Cf. fr. émacier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EMACIÉRE s.f. Faptul de a se emacia; emaciație. [Pron. -ci-e-. / < emacia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
emaciére s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. emaciérii; pl. emaciéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EMACIÉRE ~i f. Slăbire foarte tare care apare, de obicei, după o boală îndelungată. /<fr. émacier, lat. emacescere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EMACIÁ vb. I. refl. (Franțuzism) A slăbi foarte tare; a se descărna. [Pron. ci-a, p.i. 3,6 -iază. / < fr. émacier, it. emaciare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EMACIÁ vb. refl. a slăbi peste măsură; a se descărna. (< fr. émacier, it. emacia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
emaciá vb., ind. prez. 1 sg. emaciéz, 3 sg. și pl. emaciáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)