EMPIRIOMONÍSM s. n. Variantă a empiriocriticismului potrivit căreia realitatea fizică nu ar fi decât „experiența socialmente organizată a omenirii”. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriomonizm.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EMPIRIOMONÍSM s.n. Variantă a empiriocriticismului în Rusia, creată de A. Bogdanov, care susținea că lumea fizică este experiența „socialmente organizată” a „omenirii colective”. [Pron. -ri-o-. / < rus. empiriomonizm, cf. fr. empiriomonisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EMPIRIOMONÍSM s. n. variantă a empiriocriticismului în Rusia, care susținea că lumea fizică este experiența „socialmente organizată” a „omenirii colective”. (< rus. empiriomonizm)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
empiriomonísm s. n. (sil. -ri-o-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink