ENEAGÓN, eneagoane, s. n. Poligon cu nouă laturi (și tot atâtea unghiuri); [Pr.: -ne-a-] – Din fr. ennéagone.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ENEAGÓN s.n. Poligon cu nouă laturi și nouă unghiuri. [< fr. ennéagone, cf. gr. ennea – nouă, gonia – unghi].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ENEAGÓN s. n. poligon cu nouă laturi. (< fr. ennéagone)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
eneagón s. n. (sil. -ne-a-), pl. eneagoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink