EPIGRAFÍE s. f. Disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu descifrarea și cu interpretarea inscripțiilor vechi, făcute de obicei pe piatră, metal, lemn etc. – Din fr. épigraphie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EPIGRAFÍE s.f. Știință care se ocupă cu descifrarea și interpretarea inscripțiilor. [Gen. -iei. / < fr. épigraphie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPIGRAFÍE s. f. disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu descifrarea și interpretarea inscripțiilor. (< fr. épigraphie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
epigrafíe s. f. (sil. -gra-), art. epigrafía, g.-d. epigrafíi, art. epigrafíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EPIGRAFÍE ~i f. Știință care se ocupă cu studiul inscripțiilor vechi. [G.-D. epigrafiei; Sil. -pi-graf] /<fr. épigraphie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink