EPITÉTIC, -Ă, epitetici, -ce, adj. (Despre stil) Care are multe epitete, încărcat cu epitete. – Din fr. épithétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EPITÉTIC adj. n. 1. (Despre stil) Încărcat cu epitete. 2. Referitor la epitet. [< fr. épithétique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EPITÉTIC adj. 1. (despre stil) încărcat cu epitete. 2. referitor la epitet. (< fr. épithétique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EPITÉTIC adj. (FON.) paragogic. (Formație lexica-lă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
epitétic adj. m., epitétici; f. sg. epitétică, pl. epitétice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink