ERÁTIC, -Ă, eratici, -ce, adj. Care nu este fix. ◊ Bloc eratic sau stâncă eratică = bloc de piatră adus mai ales de ghețari și așezat în regiuni cu care nu are nimic comun din punct de vedere geologic. – Din fr. erratique, lat. erraticus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ERÁTIC, -Ă adj. Care nu este fix; neregulat. ◊ Bloc eratic = bloc de piatră de dimensiuni mari, adus de ghețari și rămas într-un anumit loc în urma retragerii acestora. [< fr. erratique, cf. lat. errare – a rătăci].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ERÁTIC, -Ă adj. care nu este fix; rătăcitor, neregulat. ♦ bloc ~ = bloc de piatră de dimensiuni mari, adus de ghețari și rămas într-un anumit loc în urma retragerii acestora. (< fr. erratique, lat. erraticus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
erátic (care nu este fix) adj. m., pl. erátici; f. sg. erátică, pl. erátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ERÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care vădește lipsă de stabilitate. ◊ Bloc (sau stâncă) ~ bucată mare de piatră, adusă de ghețari, a cărei structură geologică diferă radical de cea a terenului din jur. Teren ~ acumulare de materiale de altă natură decât a solului din jur. /<fr. erratique, lat. erraticus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink