Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: erija (verb) , erijat (adjectiv)   
ERIJÁT, -Ă, erijați, -te, adj. (Despre oameni; urmat de determinări introduse prin prep. „în”) Care își atribuie fără nici un drept o situație, un rol care conferă autoritate, care se dă drept..., care vrea să treacă drept... – V. erija.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ERIJÁ, erijez, vb. I. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „în”) A-și atribui fără nici un drept o situație, un rol care conferă autoritate, a se da drept..., a voi să treacă drept... – Din fr. ériger.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE ERIJÁ mă ~éz intranz. A-și atribui fără nici un drept un rol sau o situație care conferă autoritate. ~ în rol moralist. /<fr. ériger
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ERIJÁ vb. I. refl. A-și aroga ilegal o autoritate, un rol etc., a se da drept... [P.i. 3,6 -jează, ger. -jind. / < fr. ériger, cf. it., lat. erigere – a înălța].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ERIJÁ vb. refl. a-și aroga ilegal o autoritate, un rol, a se da drept... (< fr. ériger)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
erijá (erijéz, eriját), vb. – A ridica, a înălța. – Var. (înv.) erige. Fr. ériger. Pentru var. cf. dubletele corija-corije, dirija-dirije, etc.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
erijá vb., ind. prez. 1 sg. erijéz, 3 sg. și pl. erijeáză, 1 pl. erijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. erijéze; ger. erijând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)