Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: eroda (verb tranzitiv) , erodare (substantiv feminin)   
ERODÁRE, erodări, s. f. Acțiunea de a (se) eroda și rezultatul ei; eroziune. – V. eroda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ERODÁRE s.f. (Rar) Eroziune. [< eroda].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ERODÁRE s. 1. v. eroziune. 2. (concr.) coroziune, eroziune, roadere, (pop.) mâncătură, rosătură. (S-a produs o ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
erodáre s. f., g.-d. art. erodării; pl. erodări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ERODÁ, pers. 3 erodează, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a suferi o eroziune; a (se) roade. – Din fr. éroder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE ERODÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre terenuri, soluri etc.) A suferi o eroziune; a se roade. /<fr. érroder, lat. erodere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ERODÁ vb. I. tr., refl. A produce sau a suferi o eroziune; a (se) roade. [< fr. éroder, cf. lat. erodere – a roade].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ERODÁ vb. tr., refl. 1. a produce, a suferi o eroziune; a (se) uza prin frecare. 2. (fig.) a (se) degrada. (< fr. éroder, lat. erodere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ERODÁ vb. (GEOL., GEOGR.) a (se) roade, a (se) săpa, (reg.) a (se) coptorî, a (se) coptoroși, (fig.) a (se) mânca, a (se) spăla. (Apele ~ solul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
erodá vb., ind. prez. 3 sg. erodeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)