Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ESCRÓC, -OÁCĂ, escroci, -ce, s. m. și f. Persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase bunuri străine; pungaș, șarlatan. – Din fr. escroc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ESCRÓC, -OÁCĂ s.m. și f. Pungaș, șarlatan. [< fr. escroc].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ESCRÓC, -OÁCĂ s. m. f. pungaș, șarlatan. (< fr. escroc)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ESCRÓC s. hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan, (rar) pârlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pârlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e și ăsta!)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
escróc s. m., pl. escróci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ESCRÓC ~ci m. Persoană care înșală pe alții profitând de naivitatea sau încrederea lor; șarlatan; potlogar; impostor; coțcar. [Sil. es-croc] /<fr. escroc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)