ESPERÁNTO s. n. Limbă artificială, formată din elemente de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene, creată cu scopul de a deveni limbă internațională. – Din fr. espéranto.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ESPERÁNTO n. Limbă artificială creată la sfârșitul sec. XIX din elemente de vocabular ale celor mai răspândite limbi europene pentru a servi drept limbă internațională. /<fr. espéranto
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ESPERÁNTO s.n. Limbă internațională, formată din elemente de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene, inventată la sfârșitul sec. XIX de către dr. Zamenhof. [< fr. espéranto < Esperanto – pseudonimul creatorului].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ESPERÁNTO s. n. limbă artificială formată din elementele de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene. (< fr. espéranto)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
esperánto s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink