Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: estima (verb tranzitiv) , estimare (substantiv feminin)   
ESTIMÁRE, estimări, s. f. Acțiunea de a estima și rezultatul ei; evaluare (aproximativă), estimație. – V. estima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ESTIMÁRE s.f. Acțiunea de a estima și rezultatul ei; prețuire, estimație. [< estima].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ESTIMÁRE s. 1. v. evaluare. 2. estimație, evaluare, (fig.) bilanț, socoteală. (O sumară ~ ne arată că ...)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
estimáre s. f., g.-d. art. estimării; pl. estimări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ESTIMÁ, estimez, vb. I. Tranz. A evalua (cu aproximație), a aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. – Din fr. estimer, lat. aestimare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ESTIMÁ ~éz tranz. (obiecte) A examina calitativ și cantitativ, stabilind prețul sau valoarea; a aprecia; a evalua; a prețui. /<fr. estimer, lat. aestimare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ESTIMÁ vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativă a unui bun sau a unui obiect; a evalua, a prețui. [< fr. estimer, it. estimare, lat. aestimare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ESTIMÁ vb. tr. a evalua cu aproximație, a aprecia mărimea, valoarea etc., pe baza unor date incomplete. (< fr. estimer, lat. aestimare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ESTIMÁ vb. v. evalua.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
estimá vb., ind. prez. 1 sg. estiméz, 3 sg. și pl. estimeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)