Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ÉTNIC, -Ă, etnici, -ce, adj. Referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume etnic= nume de popor. – Din fr. ethnique, lat. ethnicus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ETNIC, -Ă adj. Referitor la apartenența la un popor; specific unui popor. ◊ Nume etnic = nume de popor. [Cf. fr. ethnique, lat. ethnicus, gr. ethnos – popor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÉTNIC, -Ă adj. referitor la apartenența la un popor, la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ nume ~ = etnonim. (< fr. ethnique, lat. ethnicus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
étnic (étnică), adj. – Referitor la apartenența la un popor. Fr. ethnique. Var. etnicesc, adj. (păgîn), din ngr. ἐθνιϰός, este din sec. XVII, astăzi înv. (Murnu 23).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
étnic adj. m., pl. étnici; f. sg. étnică, pl. étnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÉTNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de rasă sau de etnie; propriu unei rase sau unei etnii. 2) Care ține de cultura materială a unui popor. /<fr. ethnique, lat. ethnicus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)