EUFEMÍSM, eufemisme, s. n. Cuvânt sau expresie care, în vorbire sau în scris, înlocuiește un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, necuviincioasă sau obscenă, respectând paralelismul de sens. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphémisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EUFEMÍSM s.n. (Lingv.) Cuvânt, expresie cu care se înlocuiește în vorbire sau în scris un cuvânt sau o expresie care desemnează ceva urât, jignitor sau obscen. [< fr. euphémisme, cf. gr. eu – bine, phemi – vorbesc].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EUFEMÍSM s. n. cuvânt, expresie care înlocuiește în vorbire sau în scris un cuvânt, ori o expresie desemnând ceva neplăcut, jignitor sau obscen. (< fr. euphémisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
eufemísm s. n. (sil. e-u-), pl. eufemísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EUFEMÍSM ~e n. Element de limbă care înlocuiește, în vorbire sau în scris, un cuvânt sau o expresie neplăcută, vulgară, jignitoare, respectând paralelismul de sens. /<fr. euphémisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink