EUFÓRIC, -Ă, euforici, -ce, adj. De euforie, care se referă la euforie, care provoacă euforia. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EUFÓRIC, -Ă adj. De euforie. [< fr. euphorique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EUFÓRIC, -Ă I. adj. referitor la euforie. II. adj., s. m. f. (om cu temperament) înclinat spre euforie. (< fr. euphorique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
eufóric adj. m. (sil. e-u-), pl. eufórici; f. sg. eufórică, pl. eufórice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EUFÓRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de euforie; propriu euforiei. 2) Care provoacă euforie. /<fr. euphorique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink