Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
EUFORÍE, euforii, s. f. Stare care se manifestă printr-o senzație de bună dispoziție exagerată, de optimism nemotivat și care apare în unele boli nervoase sau este provocată de unele substanțe narcotice; p. ext. beatitudine. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EUFORÍE s.f. 1. (Liv.) Stare de fericire, de beatitudine. 2. (Med.) Falsă senzație de fericire, manifestată ca simptom al unor boli nervoase sau provocată de substanțe narcotice. [< fr. euphorie, cf. gr. euphoria < eu – bine, phorein – a se simți].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EUFORÍE s. f. 1. stare de fericire, de beatitudine. 2. falsă senzație de fericire, manifestată ca simptom al unei boli neuropsihice sau provocată de substanțe narcotice. (< fr. euphorie, gr. euphoria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
euforíe s. f. (sil. e-u-), art. euforía, g.-d. art. euforíei; pl. euforíi, art. euforíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EUFORÍE ~i f. 1) Stare de bună dispoziție exagerată, provocată de folosirea excesivă a băuturilor alcoolice, de unele substanțe narcotice sau care apare la unele boli psihice. 2) Stare de fericire deplină; beatitudine; extaz. [G.-D. euforiei; Sil. e-u-] /<fr. euphorie, gr. euphoria
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)