Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: evaza (verb tranzitiv) , evazare (substantiv feminin)   
EVAZÁRE, evazări, s. f. Acțiunea de a evaza și rezultatul ei; lărgire progresivă efectuată la extremitatea unui obiect. – V. evaza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EVAZÁRE s.f. Acțiunea de a evaza și rezultatul ei; lărgire progresivă efectuată la extremitatea unei piese. [< evaza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EVAZÁRE s. (TEHN.) teșire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
evazáre s. f., g.-d. art. evazării; pl. evazări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EVAZÁ, evazez, vb. I. Tranz. A lărgi progresiv, spre extremitatea deschisă, cavitatea unui obiect. – Din fr. évaser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A EVAZÁ ~éz tranz. (o țeavă, un vas etc.) A lărgi progresiv spre partea de ieșire în formă de pâlnie. ~ o conductă. /<fr. évaser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EVAZÁ vb. I. tr. A lărgi progresiv extremitatea unei piese; a deschide, a lărgi. [< fr. évaser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EVAZÁ vb. tr. a lărgi progresiv extremitatea unei piese; a deschide, a lărgi. (< fr. évaser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
evazá vb., ind. prez. 1 sg. evazéz, 3 sg. și pl. evazeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)