EVENTUALITÁTE, eventualități, s. f. Situație care s-ar putea ivi, caz posibil; împrejurare viitoare posibilă. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. éventualité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EVENTUALITÁTE s.f. Situație care s-ar putea ivi; împrejurare viitoare posibilă. [Pron. -tu-a-. / cf. it. eventualità, fr. éventualité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EVENTUALITÁTE s. f. situație care s-ar putea ivi; împrejurare viitoare posibilă. (< fr. éventualité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EVENTUALITÁTE s. v. posibilitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
eventualitáte s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. eventualității; pl. eventualități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EVENTUALITÁTE ~ăți f. 1) Caracter eventual. ~atea unui tratat. 2) Situație care s-ar putea crea; fapt realizabil. Pentru orice ~. /<fr. éventualité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink