Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
EXCAVÁȚIE, excavații, s. f. 1. Groapă, cavitate în suprafața pământului sau în adâncime, creată în urma unui fenomen natural sau executată artificial în scopul realizării unor construcții (fundații, terasamente, canale, tuneluri etc.) ♦ Săpătură. 2. (Med.) Cavitate patologică formată într-un organ. [Var.: excavațiúne s. f.] – Din fr. excavation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXCAVÁȚIE s.f. 1. Cavitate la suprafața sau în adâncul pământului formată natural sau făcută în vederea unor obiective tehnice. ♦ Săpătură. 2. (Med.) Adâncitură anormală a unui organ. [Pron. ecs-ca-va-ți-e, gen. -iei. / cf. fr. excavation, rus. ekskavațiia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXCAVÁȚIE s. f. 1. cavitate la suprafața sau în adâncul pământului, în vederea unor obiective tehnice; rezultatul excavării. 2. (med.) adâncitură anormală a unui organ. (< fr. excavation, rus. ekskavațiia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXCAVÁȚIE s. săpătură. (O ~ pentru fundația unui bloc.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
excaváție s. f. (sil. -ți-e), art. excaváția (sil. -ți-a), g.-d. art. excaváției; pl. excaváții, art. excaváțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXCAVÁȚIE ~i f. Groapă în scoarța pământului creată de un fenomen natural sau făcută de om în diferite scopuri. [G.-D. excavației] /<fr. excavation, lat. excavatio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)