EXECUTÁNT, -Ă, executanți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care execută, care îndeplinește ceva; executor. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécutant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXECUTÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care execută, îndeplinește ceva. [Pron. eg-ze-. / cf. fr. exécutant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXECUTÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care execută ceva; executor. (< fr. exécutant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXECUTÁNT adj., s. 1. adj., s. executor, (înv.) săvârșitor. (~ al unei lucrări.) 2. s. v. interpret.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
executánt adj. m. [x pron. gz], pl. executánți; f. sg. executántă, pl. executánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXECUTÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care execută ceva (un ordin, o misiune, o lucrare etc.). /<fr. exécutant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink