Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
EXECUTÍV, -Ă, executivi, -e, adj. Care are sarcina de a executa dispozițiile organelor superioare. ◊ Organ executiv = organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor. (În organizarea unor state) Putere executivă = sistem de organe compus din guvern și întreg aparatul administrativ, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separației puterilor. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécutif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXECUTÍV, -Ă adj. Care are sarcina de a pune în aplicare legile și dispozițiile organelor superioare. ◊ Putere executivă = una dintre puterile fundamentale ale statului, reprezentată prin guvern. [Pron. eg-ze-. / < fr. exécutif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXECUTÍV, -Ă adj. care are sarcina de a asigura aplicarea legilor. ♦ putere ~ă (și s. n.) = una dintre puterile fundamentale ale statului, guvernul; organ ~ = organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor. (< fr. exécutif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXECUTÍV s. v. consiliu de miniștri.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
executív adj. m. [x pron. gz], pl. executívi; f. sg. executívă, pl. executíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXECUTÍV ~ă (~i, ~e) Care are sarcina de a executa (legi, dispoziții). Putere ~ă. Organ ~. /<fr. exécutif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)