Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: exercita (verb tranzitiv) , exercitare (substantiv feminin)   
EXERCITÁRE, exercitări, s. f. Acțiunea de a exercita și rezultatul ei. [Pr.: eg-zer-] – V. exercita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXERCITÁRE s.f. Acțiunea de a exercita și rezultatul ei. [< exercita].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXERCITÁRE s. v. profesare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
exercitáre s. f. [x pron. gz], g.-d. art. exercitării; pl. exercitări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXERCITÁ, exercit, vb. I. Tranz. 1. A practica, a îndeplini o profesie, o funcție etc. 2. A face să fie simțit, a valorifica un drept, un privilegiu, o influență etc. [Pr.: eg-zer-] – Din lat. exercitare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A EXERCITÁ exércit tranz. 1) (meserii, profesii, specialități etc.) A pune în aplicare în mod sistematic; a practica; a profesa. 2) (influență, drepturi) A face să aibă efect. /<lat. exercitare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EXERCITÁ vb. I. tr. 1. A îndeplini, a practica (o funcție, o profesiune etc.). 2. A manifesta, a pune în acțiune, în mișcare, a face simțit (o influență, un drept etc.). [Pron. eg-zer-, p.i. exércit (acc. și exercít), -tez. / < lat. exercitare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXERCITÁ vb. tr. 1. a îndeplini o funcție, a practica o profesiune etc. 2. a valorifica o influență, un drept etc. (< lat. exercitare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXERCITÁ vb. v. profesa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
exercitá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. exércit, 3 sg. și pl. exércítă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)