Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
EXFOLIÉRE, exfolieri, s. f. 1. (Tehn.) Fenomen de fisurare și de desprindere a unor straturi subțiri de la suprafața unui material, a unei piese etc. 2. (În sintagma) Exfolierea scoarței ramurilor = boală a pomilor fructiferi și a arborilor de pădure, care se manifestă prin înnegrirea scoarței și prin apariția crăpăturilor neregulate; cojire; desfrunzire. [Pr.: -li-e-] – V. exfolia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXFOLIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) exfolia; cojire; desfrunzire; exfoliație; (geol.) descuamare. [Pron. -li-e-. / < exfolia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
exfoliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. exfoliérii; pl. exfoliéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXFOLIÁ, exfoliez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) coji. ♦ A (se) scutura, a (se) desfrunzi. 2. Tranz. A lamina în foi subțiri. [Pr.: -li-a] – Din lat. exfoliare, fr. exfolier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXFOLIÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) coji. ♦ A (se) scutura, a (se) desfrunzi. 2. tr. (Metal.) A lamina în foi subțiri. [Pron. -li-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < lat. exfoliare, cf. fr. exfolier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXFOLIÁ vb. tr., refl. 1. a (se) desprinde în lame subțiri, a (se) coji. 2. a (se) scutura, a (se) desfrunzi. (< lat. exfoliare, fr. exfolier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
exfoliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. exfoliéz, 3 sg. și pl. exfoliáză, 1 pl. exfoliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. exfoliéze; ger. exfoliínd (sil. -li-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink