EXIGÍBIL, -Ă, exigibili, -e, adj. (Despre obligații bănești) A cărei executare poate fi cerută de îndată de către creditor. – Din fr. exigible.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXIGÍBIL, -Ă adj. Care se poate cere, asupra căruia se pot ridica pretenții. ♦ (Jur.; despre obligații) Care trebuie îndeplinit în orice caz. [< fr. exigible].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXIGÍBIL, -Ă adj. 1. care poate fi cerut. 2. (jur.; despre obligații) care trebuie îndeplinit în orice caz. (< fr. exigible)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Exigibil ≠ inexigibil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
exigíbil adj. m., pl. exigíbili; f. sg. exigíbilă, pl. exigíbile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink