Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
EXPEDIÉNT, expediente, s. n. Mijloc ingenios cu ajutorul căruia se poate face față unei situații grele; p. ext. mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. [Pr.: -di-ent] – Din fr. expédient.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXPEDIÉNT s.n. (De obicei la pl.) Modalitate, mijloc ingenios de a învinge o dificultate, de a o scoate la capăt; (p. ext.) mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. [Pron. -di-ent, pl. -te. / < fr. expédient].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXPEDIÉNT s. n. mijloc ingenios de a învinge o dificultate; (p. ext.) mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procură bani. (< fr. expédient, lat. expediens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
expediént s. n. (sil. -di-ent), pl. expediénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXPEDIÉNT ~e n. 1) Procedeu (ingenios) de a ieși dintr-o încurcătură. 2) Mijloc, adesea ilicit, de a găsi bani. /<fr. expédient, lat. expediens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)