Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: explicit (adj.) (adjectiv) , explicit (notă) (substantiv neutru)   
EXPLICÍT, -Ă, expliciți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este exprimat limpede; deslușit, lămurit, clar. ♦ (Despre o funcție matematică) Care este egal cu o anumită expresie ce conține numai variabile independente. – Din fr. explicite, lat. explicitus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXPLICÍT, -Ă adj. (adesea adv.) Exprimat limpede; deslușit, lămurit, clar. ♦ (Mat.; despre funcții) Care este egal cu o anumită expresie ce conține numai variabile independente. [< fr. explicite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXPLICÍT s.n. Notă, însemnare la sfârșitul manuscriselor antice și medievale, în care se menționează titlul și autorul lucrării, precum și alte informații în legătură cu manuscrisul respectiv. [Pl. -te, -turi. / < lat. t. explicit < lat. explicitus est liber – cartea s-a terminat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXPLICÍT, -Ă adj. 1. (și adv.) exprimat limpede; deslușit, lămurit, clar. 2. (mat.; despre relația dintre variabile) care definește o funcție. (< fr. explicite, lat. explicitus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXPLICÍT adj., adv. 1. adj. v. clar. 2. adv. v. clar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Explicit ≠ implicit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
explicít adj. m., pl. explicíți; f. sg. explicítă, pl. explicíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXPLICÍT ~tă (~ți, ~te) 1) și adverbial (despre vorbe, idei, gânduri etc.) Care este exprimat clar și nu lasă nici un dubiu. 2) (despre persoane) Care se exprimă clar și fără echivocuri. /<fr. explicite, lat. explicitus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)