Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: expurga (verb tranzitiv) , expurgare (substantiv feminin)   
EXPURGÁRE, expurgări, s. f. Acțiunea de a expurga și rezultatul ei; expurgație. – V. expurga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXPURGÁRE s.f. Acțiunea de a expurga; expurgație. [< expurga].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
expurgáre s. f. → purgare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXPURGÁ, expúrg, vb. I. Tranz. A elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale. – Din fr. expurger, lat. expurgare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXPURGÁ vb. I. tr. A elimina dintr-o carte pasajele incompatibile cu anumite principii morale sau idei politice; a curăța. [< fr. expurger, cf. lat. expurgare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXPURGÁ vb. tr. a elimina dintr-o carte pasaje incompatibile cu anumite principii morale sau idei politice. (< fr. expurger, lat. expurgare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
expurgá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expúrg
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)