Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: extermina (verb tranzitiv) , exterminare (substantiv feminin)   
EXTERMINÁRE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; stârpire, masacrare; exterminațiune. – V. extermina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXTERMINÁRE s.f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; exterminație. [< extermina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXTERMINÁRE s. v. masacrare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
extermináre s. f. → terminare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXTERMINÁ, extérmin, vb. I. Tranz. A face să piară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă. – Din fr. exterminer, lat. exterminare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A EXTERMINÁ extérmin tranz. (ființe) A distruge complet; a extirpa; a stârpi. /<fr. exterminer, lat. exterminare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EXTERMINÁ vb. I. tr. A nimici complet, a face să dispară cu totul; a stârpi în masă. [P.i. extérmin, 3,6 -nă. / < fr. exterminer, lat. exterminare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXTERMINÁ vb. tr. a nimici complet, a distruge. (< fr. exterminer, lat. exterminare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXTERMINÁ vb. v. masacra.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
exterminá vb., ind. prez. 1 sg. extérmin, 3 sg. și pl. extérmină
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)