EXTIRPATÓR, -OÁRE, extirpatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care extirpă. 2. S. n. Mașină agricolă care servește la distrugerea rădăcinilor buruienilor și la afânarea stratului superficial al solului. – Din fr. extirpateur, lat. extirpator, -oris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXTIRPATÓR, -OÁRE adj. Care extirpă, care scoate. // s.n. Unealtă mecanică care servește la smulgerea buruienilor dintr-un teren de cultură și la reafânarea superficială a solului. [Cf. fr. extirpateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXTIRPATÓR, -OÁRE I. adj. care extirpă. II. s. n. cultivator pentru extirparea buruienilor dintr-un teren de cultură și la afânarea solului. (< fr. extirpateur, lat. extirpator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
EXTIRPATÓR s. v. cultivator.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
extirpatór adj. m., pl. extirpatóri; f. sg. și pl. extirpatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
extirpatór s. n., pl. extirpatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXTIRPATÓR ~oáre n. Mașină agricolă folosită pentru distrugerea buruienilor și afânarea solului. /<fr. extirpateur, lat. extirpator, ~oris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink