EXTREMÍST, -Ă, extremiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de extremism, care depășește limitele normale, moderate; privitor la teoriile, ideile, opiniile, metodele, măsurile etc. împinse la extrem. 2. S. m. și f. Adept al extremismului. – Din fr. extrémiste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
EXTREMÍST, -Ă adj. Care depășește limitele normale, moderate. // s.m. și f. Partizan, susținător al ideilor sau al doctrinelor extremiste. [< fr. extrémiste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
EXTREMÍST, -Ă I. adj. care depășește limitele normale, moderate. II. adj., s. m. f. (adept) al extremismului. (< fr. extrémiste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
extremíst adj. m., s. m., pl. extremíști; f. sg. extremístă, pl. extremíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
EXTREMÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care depășește limitele normale, moderate. /<fr. extrémiste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
EXTREMÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al extremismului. /<fr. extrémiste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
extremístă s. f., g.-d. art. extremístei, pl. extremíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink