Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: fârnâi (verb) , fârnâire (substantiv feminin)   
FÂRNÂÍRE, fârnâiri, s. f. Acțiunea de a fârnâi și rezultatul ei; fârnâit1. – V. fârnâi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
fârnâíre s. f., g.-d. art. fârnâírii; pl. fârnâíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FÂRNÂÍ, fấrnâi, vb. IV. Intranz. A vorbi pe nas; a fonfăi, a fornăi. ♦ A produce un zgomot caracteristic când respiră, din cauza nasului înfundat. – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FÂRNÂÍ fârnâi intranz. 1) (despre oameni cu defecte în rostire) A rosti neclar unele sunete nazale; a vorbi pe nas; a fonfăi. 2) A face zgomot în timpul respirației din cauza nasului înfundat. [Sil. -nâ-i] /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FÂRNÂÍ vb. v. fonfăi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fârnâí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. fârnâie, imperf. 3 sg. fârnâiá
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)