Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
FÁBRICĂ, fabrici, s. f. Întreprindere industrială care folosește un sistem de mașini și de instalații tehnice în vederea executării operațiilor de transformare a materiei prime în produse finite, în serie și în cantități mari. ◊ Expr. (Fam.) A lua (pe cineva) în fabrică = a certa, a reproșa, a cere socoteală (cuiva); a bate (pe cineva). A intra în fabrica cuiva = a fi certat de cineva, a i se reproșa, a i se cere socoteală; a fi bătut de cineva. [Pl. și: (pop.) făbrici] – Din fr. fabrique, rus. fabrika, germ. Fabrik.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FÁBRICĂ s.f. Întreprindere industrială în care se transformă materiile prime în produse, mai ales în bunuri de larg consum, în serie și în cantități mari. [< fr. fabrique, rus. fabrika, cf. lat. fabrica].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FÁBRICĂ s. f. întreprindere industrială în care se transformă materiile prime în produse (finite), în serie și în cantități mari. (< fr. fabrique, rus. fabrika, germ. Fabrik)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FÁBRICĂ s. v. uzină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fábrică (făbrici), s. f. – Întreprindere industrială. – Mr. fabrică. Lat. fabrica, prin intermediul it. fabbrica (după Sanzewitsch 202, din rus. fábrika). – Der. (din fr.) fabrica, vb.; fabricant, s. m.; fabricat, s. n., din germ. Fabrikat; fabricați(un)e, s. f. Forma mr. derivă de asemenea din it., ca ngr. φάμπριϰα, bg., tc. fabrika.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fábrică s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. fábricii; pl. fábrici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FABRICÁ, fábric, vb. I. Tranz. A produce o marfă în serie și în cantități mari, prelucrând materia primă într-o fabrică, într-o uzină etc. ♦ P. gener. (Fam.) A face, a confecționa, a realiza. ♦ Fig. A născoci, a plăsmui, a inventa. – Din fr. fabriquer, lat. fabricare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FABRICÁ fábric tranz. 1) (mărfuri, produse) A produce în serie, prelucrând materia primă (la o fabrică, la o uzină). 2) fig. depr. A face în grabă și necalitativ. ~ versuri. 3) fig. A crea în imaginație în mod arbitrar; a ticlui; a născoci; a inventa; a izvodi; a broda. /<fr. fabriquer, lat. fabricare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FÁBRICĂ ~ci f. Întreprindere industrială care prelucrează materia primă transformând-o în produse finite. ~ de zahăr.A lua (pe cineva) în ~ lua pe cineva la rost. [G.-D. fabricii] /<fr. fabrique, germ. Fabrik
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FABRICÁ vb. I. tr. 1. A lucra, a confecționa anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime. ♦ A lucra prin procedee mecanice (mai ales într-o fabrică). 2. (Peior.) A face ceva la repezeală; a născoci, a inventa. [P.i. fábric. / < fr. fabriquer, cf. lat. fabricare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FABRICÁ vb. tr. 1. a produce anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime într-o fabrică sau uzină. 2. (fam.) a face ceva la repezeală. ◊ (fig.) a născoci, a inventa. (< fr. fabriquer, lat. fabricare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FABRICÁ vb. 1. a face, a produce. (Uzina ~ 100 de automobile pe zi.) 2. v. confecționa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FABRICÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fabricá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. fábric, 3 sg. și pl. fábrică
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)