FACULTATÍV, -Ă, facultativi, -e, adj. Care este lăsat la alegerea, la voia cuiva, care nu este obligatoriu; benevol. – Din fr. facultatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FACULTATÍV, -Ă adj. Lăsat, făcut la alegerea, după voia, după bunul plac al cuiva; benevol. [< fr. facultatif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FACULTATÍV, -Ă adj. lăsat la alegerea, la voia cuiva; neobligatoriu, benevol. (< fr. facultatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FACULTATÍV adj. 1. v. benevol. 2. v. opțional. 3. v. supletiv.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Facultativ ≠ obligatoriu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
facultatív adj. m., pl. facultatívi; f. sg. facultatívă, pl. facultatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FACULTATÍV ~ă ( ~i, ~e) (despre lecții, prelegeri, cursuri etc.) Care poate fi frecventat după dorință. /<fr. facultatif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink