Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: fantă (substantiv feminin) , fante (substantiv masculin)   
FÁNTE, fanți, s. m. 1. (Fam. și peior.) Bărbat (tânăr) afemeiat. 2. Carte de joc reprezentând figura unui tânăr; valet. – Din it. fante.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FÁNTE s.m. 1. (Fam.) Om ușuratic, încrezut; tânăr exagerat de elegant; filfizon. 2. Valet (la cărțile de joc). [< it. fante].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FÁNTE s. m. 1. (fam.; peior.) om ușuratic, încrezut; tânăr exagerat de elegant; filfizon. 2. valet (la cărțile de joc). (< it. fante)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FÁNTE s. 1. v. fílfizon. 2. v. valet.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fánte (fánți), s. m.1. Valet la jocul de cărți. – 2. Curtezan, crai. – Mr. fande. It. fante (în mr., prin intermediul ngr. φάντης). Sec. XIX.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
fánte s. m., pl. fanți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FÁNTĂ, fante, s. f. 1. (Tehn.) Deschidere sau crăpătură îngustă (într-un perete). 2. (În forma fentă) Tăietură practicată perpendicular într-o țesătură. Fentă la o fustă. [Var.: féntă s. f.] – Din fr. fente.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FÁNTĂ ~e f. 1) Deschizătură îngustă pentru comunicarea unui spațiu închis cu exteriorul. 2) v. FENTĂ2. [G.-D. fantei] /<fr. fente
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FÁNTE ~ți m. 1) livr. Bărbat care se bucură de succes la femei. 2) Carte de joc pe care este înfățișată figura unui cavaler; valet. /<it. fante
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FÁNTĂ s.f. Deschidere strâmtă care permite comunicarea unui spațiu închis cu exteriorul; crăpătură. [< fr. fente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FÁNTĂ s. f. 1. deschidere alungită și îngustă care permite comunicarea unui spațiu închis cu exteriorul. 2. crăpătură liniară în gheață, de mare adâncime. (< fr. fente)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FÁNTĂ s. 1. (TEHN.) crăpătură. 2. (FIZ.) fereastră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fántă (tehn.) s. f., g.-d. art. fántei; pl. fánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)