Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: favoriza (verb tranzitiv) , favorizare (substantiv feminin)   
FAVORIZÁRE, favorizări, s. f. Acțiunea de a favoriza și rezultatul ei. – V. favoriza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FAVORIZÁRE s.f. Acțiunea de a favoriza și rezultatul ei. ◊ Favorizarea infractorului = ajutor dat unui infractor pentru a-i ușura consecințele infracțiunii (urmărire, judecată sau executarea pedepsei). [< favoriza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FAVORIZÁRE s. f. acțiune de a favoriza. ♦ (jur.) ă infractorului = ajutor dat unui infractor pentru a-i ușura consecințele infracțiunii. (< favoriza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FAVORIZÁRE s. 1. v. ușurare. 2. protejare (~ celor doi îndrăgostiți.) 3. v. părtinire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Favorizare ≠ defavorizare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
favorizáre s. f., g.-d. art. favorizării; pl. favorizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FAVORIZÁ, favorizez, vb. I. Tranz. 1. A fi favorabil, prielnic, a înlesni ivirea unui eveniment, desfășurarea sau realizarea unei acțiuni etc., a avantaja. 2. A acorda cuiva un avantaj cu preferință față de alții; a acorda favoruri în mod abuziv și nemeritat. – Din fr. favoriser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FAVORIZÁ ~éz tranz. 1) (acțiuni, fenomene, evenimente etc.) A înlesni, creând condiții favorabile. 2) (persoane) A susține în mod abuziv, acordând favoruri (adesea nemotivat și în detrimentul altora); a părtini; a avantaja; a privilegia; a proteja. /<fr. favoriser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FAVORIZÁ vb. I. tr. 1. A fi favorabil, prielnic (față de cineva sau de ceva); a înlesni. 2. A acorda (cuiva) o favoare, a sprijini pe cineva (uneori abuziv). [Cf. fr. favoriser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FAVORIZÁ vb. tr. 1. a fi favorabil (față de cineva sau de ceva). 2. a acorda (cuiva) o favoare, a sprijini (abuziv) pe cineva. (< fr. favoriser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FAVORIZÁ vb. 1. v. ușura. 2. a ajuta, a avantaja, a sluji. (Norocul, întâmplarea l-a ~.) 3. a proteja, (înv.) a prii. (Să iubim până ce Amor ne ~.) 4. v. părtini.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A favoriza ≠ a defavoriza
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
favorizá vb., ind. prez. 1 sg. favorizéz, 3 sg. și pl. favorizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)