FECIORÉLNIC, -Ă, feciorelnici, -ce, adj. (Ca) de fecioară (1), specific fecioarei; fig. neprihănit, nepătat, nevinovat, imaculat, curat, cast, v******l, fecioresc1. – Fecioară + suf. -elnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FECIORÉLNIC adj. v. inocent.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
feciorélnic adj. m., pl. feciorélnici; f. sg. feciorélnică, pl. feciorélnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FECIORÉLNIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial 1) Care ține de fecioare; propriu fecioarelor; v******l. 2) fig. Care este plin de nevinovăție; fără prihană; neprihănit; inocent; candid. /fecior + suf. ~elnic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink