Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: fecund (adjectiv) , fecunda (verb tranzitiv)   
FECUNDÁ, fecundez, vb. I. Tranz. A provoca o fecundație, a face să procreeze. – Din fr. féconder, lat. fecundare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FECUNDÁ vb. I. tr. A provoca fecundație, a pune în stare de procreație. [< lat. fecundare, cf. fr. féconder].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FECUNDÁ vb. a călca. (Cocoșul ~ găina.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fecundá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. fecundeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FECÚND, -Ă, fecunzi, -de, adj. 1. (Biol.) Care este apt să se reproducă; (sens curent) care se înmulțește ușor și repede; prolific. ♦ (Despre pământ, terenuri) Care dă multe roade, care produce mult; roditor, productiv, fertil, mănos. 2. Fig. (Despre idei, imaginație etc.) Bogat. 3. Fig. (Despre oameni) Care scrie, compune, produce, publică mult, care are capacitatea de a da, ușor și repede, opere de creație, producții artistice sau științifice. – Din fr. fécond, lat. fecundus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FECUNDÁ ~éz tranz. A provoca procesul fecundației; a face să procreeze. /<fr. féconder, lat. fecundare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE FECUNDÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A provoca apariția unui germen prin unirea a două celule de sex opus (în vederea procreării). /<fr. féconder, lat. fecundare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FECÚND ~dă (~zi, ~de) 1) (despre ființe) Care este apt de reproducere; capabil să se reproducă. 2) (despre ființe) Care se înmulțește ușor și repede; cu proprietatea de a se înmulți ușor și repede; productiv; prolific. 3) (despre sol, terenuri etc.) Care dă recolte mari; cu productivitate mare; roditor; mănos; fertil. 4) fig. (despre persoane) Care produce mult și repede; cu capacitatea de a produce mult și repede. 5) (despre idei, imaginație, principii, subiecte etc.) Care oferă posibilități variate de dezvoltare. /<fr. fécond, lat. fecundus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FECÚND, -Ă adj. 1. (Despre animale) Care se înmulțește repede; prolific. 2. (Fig.) Rodnic, productiv, bogat. 3. (Fig.; despre oamenii de știință, de artă etc.) Care scrie, compune, produce mult. [< lat. fecundus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FECÚND, -Ă adj. 1. care se înmulțește repede; prolific; fertil. 2. (fig.) rodnic, productiv, bogat. 3. (fig.) care scrie, compune, produce mult. (< fr. fécond, lat. fecundus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FECÚND adj. 1. prolific, (pop. și fam.) puios, sămânțos, (înv. și reg.) plodicios, (înv.) plodit, ploditor, plodnic, plodos, rodnic. (Animal ~.) 2. v. fertil. 3. v. prolific.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
OVUL FECUNDÁT s. v. zigot.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Fecund ≠ neroditor, steril, sterp
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
fecúnd adj. m., pl. fecúnzi; f. sg. fecúndă, pl. fecúnde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)