Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FENOMENÁL, -Ă, fenomenali, -e, adj. 1. Care aparține fenomenelor, privitor la fenomene, de natura fenomenelor. 2. (Adesea adverbial) Care posedă o însușire într-un grad atât de mare, încât provoacă uimire, uluiește; extraordinar. – Din fr. phénoménal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FENOMENÁL, -Ă adj. 1. Surprinzător, ieșit din comun, uluitor. 2. De fenomen, de natura fenomenelor. [Cf. fr. phénoménal, it. fenomenale].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FENOMENÁL, -Ă adj. 1. surprinzător, ieșit din comun, uluitor. 2. care ține de fenomen, de natura fenomenelor. (< fr. phénomenal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FENOMENÁL adj. 1. v. extraordinar. 2. v. cumplit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Fenomenal ≠ ordinar
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
fenomenál adj. m., pl. fenomenáli; f. sg. fenomenálă, g.-d. art. fenomenálei, pl. fenomenále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FENOMENÁL ~ă ( ~i, ~e) 1) Care ține de fenomene; propriu fenomenelor. 2) Care uimește prin proprietățile sale; ieșit din comun; extraordinar. /<fr. phénoménal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)