Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FERECĂTÚRĂ, ferecături, s. f. (Rar) Acțiunea de a fereca; (concr.) legătură sau îmbrăcăminte de metal aplicată unui obiect pentru a-l fereca. – Fereca + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ferecătúră, ferecătúri, s.f. (pop., înv.) 1. schelet metalic al unui tren. 2. lanțurile și obezile cu care se „ferecau” prizonierii. 3. îmbrăcăminte de aur și argint sau de pietre prețioase a unui obiect (de obicei cărți bisericești).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ferecătúră s. f., g.-d. art. ferecătúrii; pl. ferecătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FERECĂTÚRĂ ~i f. Îmbrăcămintea sau legătura din metal a unui obiect. /a fereca + suf. ~ătură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)