Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
FEREGEÁ, feregele, s. f. 1. Manta ori pelerină din stofă fină și subțire sau din mătase, purtată odinioară de boieri sau de soțiile lor peste îmbrăcămintea obișnuită. 2. Văl cu care femeile musulmane își acoperă fața. – Din tc. ferāce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FEREGEÁ s. (reg.) hobot. (~ pentru femeile musul-mane.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FEREGEÁ s. v. strașnic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
feregeá (feregéle), s. f. – (Înv.) Manta orientală din țesătură fină. – Mr. firige. Tc. ferece (Șeineanu, II, 169; Lokotsch 503; Ronzevalle 123), cf. ngr. φερετζέζ, bg. fereğe. Sec. XVI, înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
feregeá s. f., art. feregeáua, g.-d. art. feregélei; pl. feregéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FEREGEÁ ~éle f. 1) înv. Mantie de stofă subțire și fină, purtată peste îmbrăcăminte (mai ales de boieri). 2) Văl cu care își acoperă fața femeile musulmane. /<turc. ferace
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)