Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: fericit (adjectiv) , fericita (verb tranzitiv)   
FERICITÁ vb. I v. felicita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească, plin de bucurie. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S. m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – V. ferici.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FERICÍT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival v. A FERICI. 2) Care aduce fericire. Întâmplare ~tă. /v. a ferici
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FERICÍT adj. 1. (înv. și pop.) norocit, (pop.) ferice. (Om ~.) 2. v. radios. 3. v. binevenit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Fericit ≠ nefericit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
fericít adj. m., s. m., pl. fericíți; f. sg. fericítă, pl. fericíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)