FETÍCĂ s. f. 1. (Pop. și fam.) Fetiță. 2. Plantă erbacee cu flori mici, albe-albăstrui, ale cărei frunze, de formă ovală, sunt consumate ca salată (Valerianella olitoria). – Fată + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FETÍCĂ f. (diminutiv de la fată) Plantă erbacee cu tulpina e****ă, slab ramificată, cu frunze ovale, comestibile, și cu flori mărunte albe sau albăstrui. /fată + suf. ~ică
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
fetícă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. fetícăi, pl. fetíci
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
FETÍCĂ s. (BOT.; Valerianella locusta) (reg.) salata-mielului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FETÍCĂ s. v. copilă, fetiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fetícă (fetiță, plantă) s. f., g.-d. art. fetícăi; pl. fetíci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
fetícă s. f., pl. fetici (fetice)
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine | Permalink