FETÍD, -Ă, fetizi, -de, adj. Care exală un miros puternic și respingător. – Din fr. fétide, lat. foetidus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FETÍD, -Ă adj. Cu miros greu, respingător. [< fr. fétide, cf. lat. foetidus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FETÍD, -Ă adj. care exală un miros greu, respingător. (< fr. fétide, lat. foetidus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FETÍD adj. v. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, rău-mirositor, respingă-tor, scârbos, urât, viciat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Fetid ≠ odorant
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
fetíd adj. m., pl. fetízi; f. sg. fetídă, pl. fetíde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FETÍD ~dă (~zi, ~de) 1) (despre mirosuri, emanații, aer) Care este extrem de dezgustător; respingător în cel mai înalt grad. 2) (despre substanțe sau corpuri) Care are miros respingător. /<fr. fétide, lat. foetidus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ASSA-FETÍDA s.f. (Chim., med., farm.) Gumă rășinoasă uscată obținută prin incizarea tulpinii și rădăcinii mai multor umbelifere asiatice (din familia Ferula), de culoare crem sau roșcată, cu gust acru și cu miros deosebit de respingător. Este întrebuințată drept condiment (în bucătăria indiană), antispastic (în medicina modernă), profilactic împotriva bolilor (în medicina tradițională), momeală, etc. [Pr.: a-sa-] (cf. fr. as(s)a(-)foetida sau as(s)a(-)fétida, engl. asaf(o)etida, din lat. asafoetida, din pers. azā = mastic și lat. foetida fem. de la foetidus = fetid) [Cuvinte străine (recent intrate în limbă), pp. 1046-1052; morf., def., et. TLF și MW]
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink