FETÍȚĂ, fetițe, s. f. Diminutiv al lui fată; fată mică, fată tânără; fetișoară, fetică. ♦ Fiică tânără (în raport cu părinții ei). – Fată + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FETÍȚĂ s. copilă, (pop.) fetică, (reg.) cocuță, fătucă, fătuță. (E doar o ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fetíță s. f., g.-d. art. fetíței; pl. fetíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink