Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
FEȘTELÍRE, feșteliri, s. f. Acțiunea de a (se) feșteli și rezultatul ei. – V. feșteli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
feștelíre s. f., g.-d. art. feștelírii; pl. feștelíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FEȘTELÍ, feștelesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) murdări, a (se) mânji. 2. Tranz. (Fam.; în expr.) A o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs. – Cf. magh. festeni „a vopsi, a zugrăvi”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FEȘTELÍ ~ésc tranz. A face să se feștelească. /cf. ung. festeni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE FEȘTELÍ mă ~ésc intranz. fam. A se umple de murdărie; a deveni murdar; a se mânji; a se murdări; a se păta; a se mâzgăli. ~ de glod. ◊ A-și ~ obrazul a se face de râs. A o ~ a comite o prostie. /cf. ung. festeni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FEȘTELÍ vb. v. jegoși, mânji, murdări, păta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
feștelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. feștelésc, imperf. 3 sg. feșteleá; conj. prez. 3 sg. și pl. feșteleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink